Login | Register

[x]
Login
Email:
Parola:
Tine minte datele

De ce cad pisicile în picioare?

Nu se ştie dacă este vorba de un mit, un miracol sau doar o minune, însă idea că pisicile aterizează mereu în picioare atunci când cad a prins rădăcini printre toate cunoştinţele pe care le avem despre feline. Este ca şi cum pisicile ar avea un echipament invizibil de aterizare şi indifirent de mărimea lor ele pot transforma un tambur într-o aterizare corectă.

Pisicile care depăşesc marginile ferestrelor în timp ce vânează păsări, sau felinele care calculează greşit distanţele atunci când fug de câini şi sar pe geam, par să-şi recapete echilibrul în aer. Astfel, aterizarea are loc în condiţii perfecte pentru ele.

Asta nu înseamnă că picile aterizează fără să se rănească. Ele se rănesc adesea, sau chiar mor, dacă nu sunt suficient de agile. Datorită ştiinţei şi tehnologiei, acum ştim şi noi câte ceva despre abilităţile aerodinamice ale pisicilor.

Realitate sau ficţiune?

De cele mai multe ori picile cad în picioare atunci când aterizează. În timpul căderii, corpul ei corectează poziţia corpului din reflex, astfel încât atunci când ajunge pe pământ, picioarele ei să fie în poziţia corectă. Înălţimea de la care începe căzătura joacă un rol foarte important în a determina cât de bine sau cât de rău pot absorbi labele pisicii căzătura.

Medicii veterinari care tratează labele rupte sau alte răni ale pisicilor care au supraveţuit căzăturilor de la înălţime au observat că pisicile care cad de la o înălţime mai mare (peste 5 etaje) suferă răni mai uşoare decât pisicile care cad de la înălţimi mai reduse. Explicaţia este legată de durata de cădere, perioadă în care pisica are timp să se rotească în aer astfel încât să se aşeze în poziţia corectă pentru aterizare.

Mecanismul corpului pisicilor

Văzută în slow motion, căderea pisicii începe cu o schimbare a echilibrului din secunda în care începe căderea. Creierul pisicii determină care parte a corpului trebuie să fie deasupra, urmând apoi să rotească capul şi ochii, până când vizualizează poziţia dorită. Apoi se roteşte coloana verticală, pe măsură ce felina îşi arcuieşte spatele, urmată de labele din spate. Acestea din urmă ajung sub felină, iar labele din faţă sunt întinse spre înainte pentru a proteja faţa de impactul cu solul.

La aterizare, articulaţiile labelor preiau impactul determinat de greutatea corpului ei. O pisică în cădere seamană mai puţin cu un avion, ci mai degrabă cu o paraşută. Pe măsură ce corpul ei se poziţionează pentru aterizare, el se relaxează şi se întinde.

Pisicile mai au şi un alt dar de la natură care le permite să aterizeze în picioare. Ele se nasc cu oasele de pe spate flexibile, ceea ce le permite să-şi corecteze traiectoria când sunt în cădere. Deasemenea, pisicile au 30 de vertebre (oamenii au doar 24) care le ajută să fie flexibile. Iar, deşi coada joacă rol de cârmă în activităţile ei zilnice, ea nu joacă nici un rol atunci când pisica se află în cădere. Asta inseamnă că şi pisicile Bobtail Japonez pot ateriza în pisicioare fără probleme.

Urechea internă a pisicii găzduieşte sistemul vestibular al acesteia, care îi transmite pisicii informaţii despre distanţa şi poziţia faţă de pământ. Sistemul vestibular lasă corpul pisicii să se orienteze corect şi să-şi recapete echilibrul.

Comportament înnăscut sau învăţat?

Abilităţile pisicii de a ateriza pe picioare nu reprezintă un truc pe care a învăţat-o mama ei, sau o experienţă de viaţă, ci un dar al naturii. Când pisoii ajung la 6 săptămâni ei pot să fugă şi să sară într-un mod coordonat, corpul lor putându-se echilibra în timpul unei căderi.

Asta nu înseamnă însă că pisica nu trebuie să fie protejată de riscul căderii de la înălţime. Dacă locuieşti la etaj, asigură-te ce geamurile sunt inchise bine. Deasemenea, învaţă copii din familie să se poarte frumos cu pisicile, întrucât ei sunt cei mai curioşi să vadă ce se întâmplă cu pisica dacă o aruncă pe geam. Copii trebuie să ştie despre posibilitatea de a răni pisica, pentru a nu încerca să-i facă rău.

---

Din aceeasi categorie: